AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Mures

ZIUA PAMÂNTULUI 22 APRILIE 2006

Pliant

O zi pentru sănătatea Pământului
     In data de 22 aprilie 1970, peste 20 de milioane de americani au manifestat împotriva poluării industriale. A fost prima acţiune la nivel mondial de asemenea amploare, care a tras un semnal de alarmă asupra consecinţelor ireversibile ale industrializării. Prima sărbătorire a Zilei Pământului marchează naşterea mişcării ecologiste moderne. Această manifestare a condus la formarea Agenţiei americane de protecţia mediului şi la elaborarea documentelor privind calitatea aerului şi a apei precum şi cel asupra speciilor aflate pe cale de dispariţie. Evenimentul a luat amploare globală pe măsura apropierii de anii 1990, constituind un prim pas către celebrul summit al Pământului de la Rio de Janeiro. De atunci, anual se sărbătoreşte "Ziua Pământului" pe întreg globul în data de 22 aprilie. Pentru cei care sărbătoresc Ziua Pământului s-a constituit şi o reţea internaţională (Earth Day Network) care încearcă să ofere participanţilor posibilitatea de a organiza acţiuni comune; oferă, de asemenea, materiale şi oportunităţi de educaţie ecologică. Cei care doresc, pot să se înscrie în această reţea folosind formularele de înregistrare de la www.earthday.net.
     Manifestările au scopul de a atrage atenţia autorităţilor de pretutindeni asupra necesităţii de a ocroti locul în care trăim prin măsuri care să prevină degradarea mediului înconjurător.
     Anul acesta celebrarea are ca temă "schimbările climatice". Termenul de " Schimbare Climatică" include schimbările globale ale temperaturii, precipitaţiilor şi vântului. Chiar si cei mai sceptici specialişti recunosc faptul că în ultimul secol s-au produs schimbări climatice, suprafaţa Pământului s-a încălzit cu 0,3-0,6⁰, iar ultimii ani au fost cei mai călduroşi din 1860, de când au început să se înregistreze fenomenele meteorologice. În ultimii ani au fost înregistrate o mulţime de evenimente meteorologice deosebite în întreaga lume, precum: valuri de căldură, inundaţii, uragane, furtuni. Efectele schimbărilor climatice au fost observate şi in România, cu precădere în ultimii ani. De asemenea, trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face treptat, ci brusc, cu variaţii mari de temperatură, iar în anul trecut s-au înregistrat multe fenomene meteorologice deosebite.
     Cauzele acestor schimbări climatice sunt multiple. Sunt cauze naturale de natură astronomică, precum mişcările pământului şi înclinarea axei sale, dar şi fenomene geologice precum vulcanismul, care produce anumite modificări climatice datorită pulberilor şi gazelor aruncate în stratosferă de vulcani. La acestea se adaugă cauzele activităţii umane precum emisiile de gaze cu efect de seră şi defrişările masive.
     Acest fenomen nu poate fi stopat dar trebuie acţionat pentru încetinirea procesului, astfel încât schimbările să se producă într-o perioadă de timp suficient de îndelungată care să permită adaptarea ecosistemelor la schimbarea climei.
     Cât de bine ne vom adapta la aceste schimbări climatice va conta în evoluţia noastră ca specie chiar. Comunităţile locale trebuie să fie atente cu mediul. La nivel naţional există programe şi strategii de acţiune pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice. Inţelegeri globale precum Protocolul de la Kyoto sunt vitale.
     Măsurile pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice adoptate în strategiile şi planurile de acţiune la nivel naţional vizează îmbunătăţirea eficienţei energetice în industrie, transporturi, construcţii, utilizarea surselor de energie regenerabilă, orientarea transportului spre mijloace mai puţin poluante şi cu consumuri reduse de carburanţi, reîmpăduriri.      Până a ajunge la planul general al Protocolului trebuie să conştientizăm problemele, să încercăm să le adaptăm la nivel de persoană, de comunitate locală, la nivel naţional şi asta înainte ca politicienii lumii să armonizeze lucrurile şi la nivel global.
     Nu vom putea opri niciodată ciclul natural de încălzire sau de răcire a climei, putem însă să ne aducem propria contribuţie. Sunt multe lucruri pe care le putem face individual, cum ar fi de exemplu: să utilizăm sursele regenerabile de energie, să utilizam eficient şi rational energia în casele noastre şi să acordăm atenţia cuvenită informării şi educării noastre şi a celorlalţi.